Poluarea cu microparticule de plastic a oceanelor, un ‘risc semnificativ’ pentru balene, rechini sau pisici de mare

Microparticulele de plastic prezente în apele oceanelor reprezintă un pericol pentru animalele marine ce se hrănesc prin filtrarea apei, precum pisicile de mare balenele şi rechinii, avertizează un studiu publicat luni de oameni de ştiinţă din Australia, citat de Xinhua şi DPA, scrie AGERPRES.

Cercetarea condusă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Murdoch în colaborare cu Marine Megafauna Foundation din Indonezia, a analizat modul în care substanţele toxice care se regăsesc în particulele de plastic se acumulează în organismul vieţuitoarelor de-a lungul deceniilor şi constituie un ”risc semnificativ” ce poate cauza tulburări ale proceselor biologice provocând simptome precum stoparea procesului de creştere, întârzieri de dezvoltare şi probleme reproductive.

Speciile ”marine care se hrănesc prin filtrarea apei sunt predispuse la (acest) risc din cauza necesităţii de a înghiţi sute de mii de metri cubi de apă pe zi pentru a captura plancton”, a explicat în cadrul studiului Elitza Germanov, unul dintre autorii principali.

”Ele pot ingera microparticule de plastic direct din apa poluată sau indirect, prin prada contaminată”, a adăugat cercetătoarea de la Universitatea Murdoch.

Analiza echipei de cercetători a descoperit de asemenea că speciile tind să se adune în zone care se suprapun cu ”punctele critice privind poluarea cu microparticule de plastic”, printre care se numără Golful Mexic, Marea Mediterană, Golful Bengal şi Triunghiul de Corali din Asia de Sud-Est.

”Pe fondul estimărilor privind creşterea producţiei mondiale de plastic, implementarea programelor de monitorizare pe termen lung reprezintă o necesitate în zonele de hrănire ale acestor giganţi ai oceanului pentru a se putea verifica nivelul de toxicitate al acestor vieţuitoare pe o perioadă de timp”, a mai spus Germanov.

”Problema prezenţei microparticulelor de plastic ameninţă (şi) turismul bazat pe explorarea naturii care implică aceste vieţuitoare, o sursă semnificativă de venit pentru regiunile în care se adună animalele care se hrănesc prin filtrarea apei”, a precizat cercetătoarea.

Aceste microparticule sunt fragmente de plastic de dimensiuni mai mici de cinci milimetri lungime.

Conform studiului publicat în jurnalul Trends in Ecology & Evolution, un rechin-balenă – specie aflată în pericol de dispariţie – se află în pericolul de a ingera zilnic, în medie, 171 de astfel de particule, conform rezultatului analizelor efectuate în peninsula Baja California unde au fost identificate 0,7 obiecte de plastic pe metru cub.

În ultima vreme au fost publicate mai multe rapoarte şi studii cu privire la viaţa marină care se confruntă cu pericolul reprezentat de prezenţa a milioane de tone de deşeuri din plastic ce ajung în fiecare an în oceane. Anul trecut, în stomacul unei unei balene găsită moartă în Norvegia au fost descoperite peste 30 de pungi de plastic. De asemenea, în Franţa a fost găsită în carcasa unei balene moarte o cantitate de 800 de kilograme de plastic.

Agenţia UN-Oceans, un mecanism de coordonare al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a catalogat fenomenul creşterii producţiei mondiale de plastic drept ”o criză planetară”.

Începând din 2015, au fost generate peste 6,3 miliarde de tone de deşeuri de plastic, notează DPA, doar 20% din acestea fiind reciclate sau distruse prin incinerare. Restul ajunge în mediul natural sau în gropile de gunoi.

Potrivit unui studiu publicat în luna ianuarie în jurnalul Science, deşeurile de plastic rămase agăţate în corali îmbolnăvesc recifele. Conform estimărilor, numai în regiunea Asia-Pacific, 11,1 miliarde de obiecte din plastic – printre care se numără pungi de cumpărături, plase de pescuit şi chiar şi scutece şi pliculeţe de ceai – sunt prinse de recife, aceste cifre putând fi cu până la 40% mai mari până în anul 2025 pe fondul creşterii continue a nivelului de poluare a apelor.

În plus, prezenţa plasticului în apă poate dăuna şi altor vieţuitoare şi plante de pe fundul oceanelor, precum bureţii sau kelpul, dar şi celor cel puţin 275 de milioane de persoane de pe glob care trăiesc în apropierea recifelor, o sursă de hrană, o barieră naturală ce oferă protecţie zonelor de coastă, dar şi o sursă de venit din turism.





Postarea comentariilor presupune implicit acceptarea termenilor si conditiilor stabite de ZiarulRezist.Ro.

- Nu sunt permise mesaje cu tenta antisociala, cu caracter xenofob (rasist), obscene sau injurioase.
- Nu sunt permise atacurile la persoana sau comentariile care contin amenintari sau violeaza viata privata a cuiva.
- Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie.
- Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site.
- ZiarulRezist.Ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

AFISARE
ASCUNDE
PREZENTI PE FACEBOOK