Top 6 aberatii in Programul Start-Up Nation

Un grup de 12 consultanți pentru accesarea fondurilor nerambursabile a găsit o serie de deficiențe practice în derularea programului Start-Up Nation 2017 și a înaintat, vineri, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat o listă de propuneri pentru remedierea lor în ediția 2018 a programului de finanțare prin care firmele noi pot primi fonduri nerambursabile de la stat de maximum 200.000 de lei fiecare.

Vineri, ministrul Radu Oprea și alți oficiali ai Ministerului pentru Mediul de Afaceri s-au întâlnit cu mai mulți consultanți care au gestionat proiecte în programul Start Up Nation, pentru a discuta eventuale măsuri de îmbunătățire a sistemului, în ediția 2018.

În următoarele 2-3 săptămâni, ministerul va veni cu o nouă procedură, modificată, pentru implementarea programului Start Up Nation. Cel puțin acesta a fost orizontul de timp dat de oficiali ai ministerului, după cum au declarat pentru StartupCafe.ro participanți la discuții.

Între timp, ministrul și ceilalți șefi din minister au primit o listă de propuneri de remediere a deficiențelor constatate de consultanți (lista PDF la finalul articolului).

Din această listă, am selectat 6 aberații ale programului 2017, cu propunerile consultanților de remediere:

1. Drumuri inutile la agențiile de implementare

Consultanții se plâng că beneficiarii au fost puși aiurea pe drumuri la agențiile pentru IMM-uri din subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, să semneze diverse documente, în loc să li se permită utilizarea semnăturii electronice.

”Pentru semnarea contractelor de finantare/ a actelor aditionale, beneficiarii au fost nevoiti sa se deplaseze la Agentie de la o distanta considerabila, sa astepte la cozi, iar Agentiile au fost depasite de volumul de munca” – spun consultanții.

Pentru ediția 2018 a Start-Up Nation, ei cer „introducerea posibilitatii de a semna electronic contracte, acte aditionale etc.”.

2. Birocrație inutilă

Consultanții reclamă faptul că autoritățile publice și băncile partenere le-au cerut antreprenorilor documente emise de către stat, generând birocrație inutilă. „Agențiile și băncile au in prezent acces la toate informatiile pe care le cer beneficiarilor” – susțin consultanții.

Ei cer „eliminarea obligativității beneficiarului de a prezenta documente emise de autorități publice în cadrul etapei de contractare/obținere a creditului punte”.

3. Pretenții aberante ale statului, la achiziția de softuri în proiecte

Consultanții se plâng că în ediția 2017 a programului Start Up Nation au fost situații în care „au fost cerute clarificari care exced cadrul legal al Programului. De ex: pentru software au fost solicitate fișa postului pentru angajații furnizorului, tichetele depuse de beneficiar etc.”.

Pentru a se evita aceste situații aberante, consultanții propun pentru 2018 instituirea unei proceduri standardizate pentru evaluarea cererilor de rambursare (CR) și a cererilor de plata (CP).

4. Respingerea unor proiecte ca urmare a investițiilor în softuri

În ediția 2017 au fost respinse proiecte care au avut alocați bani pentru achizitia de soft (în special soft la comandă).

Pentru ca antreprenorii să nu se mai trezească cu proiectele respinse pentru motive pe care nu le cunoșteau de la început, consultanții cer în anul 2018 o „procedură clară în ceea ce priveste valoarea maximă pentru software-ul achizitionat”.

5. Vestitul caracter inovator

„Au existat confuzii foarte mari cu privire la modalitatea de implementare pentru respectarea punctajului (de exemplu în ceea ce priveşte criteriul referitor la caracterul inovativ al investiţiilor, nu a fost clar prin ce documente justificative se vor demonstra cele 5 puncte. Sau pentru persoanele considerate ca fiind defavorizate, să se menţioneze în clar care sunt acele categorii, fără trimiterea ulterioară la alte hotărâri de guvern)” – spun consultanții.

Ei cer acum „precizarea, în clar, pentru fiecare criteriu din grila de punctare a proiectului, a documentelor justificative care vor sta la baza verificării şi acordării punctajelor”.

6. Modalitatea de executare a asigurării echipamentelor cumpărate în program

„În momentul de față se încheie o poliță de asigurare pentru <<toate riscurile>>, cesionată în favoarea Agenției pentru IMM-uri (AIPPIMM). ln cazul in care polita trebuie executata (din motive independente de beneficiar-incendiu, cutremur, furt, etc),oficiul încasează polița, iar beneficiarul, dacă are bani își cumpără alte echipamente din banii lui sau trebuie să returneze toți banii primiti pentru ca nu își mai poate desfășura activitatea. Nu știu dacă există un asigurător în lume care să <<asigure toate riscurile>>” – spun consultanții.

Pentru Start Up Nation 2018, ei cer „realizarea unei proceduri clare privind executarea poliței de asigurare și definirea expresiei <<toate riscurile>>”.





Postarea comentariilor presupune implicit acceptarea termenilor si conditiilor stabite de ZiarulRezist.Ro.

- Nu sunt permise mesaje cu tenta antisociala, cu caracter xenofob (rasist), obscene sau injurioase.
- Nu sunt permise atacurile la persoana sau comentariile care contin amenintari sau violeaza viata privata a cuiva.
- Utilizatorul este singurul responsabil de continutul mesajelor si isi asuma consecintele in cazul unor actiuni in justitie.
- Administratorul acestui site isi rezerva dreptul de a sterge comentariile care nu respecta regulile de mai sus si de a restrictiona accesul utilizatorului respectiv pe site.
- ZiarulRezist.Ro nu raspunde pentru opiniile postate in cadrul comentariilor, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

AFISARE
ASCUNDE
PREZENTI PE FACEBOOK